Comunitatea Fundeni

Istoric

2011-11-10T10:03:00.000-08:00

Comuna Dobroeşti este situată în Câmpia Română, la NE de municipiul Bucureşti, pe malul stâng al lacurilor formate în albia plină de meandre a râului Colentina: lacul Fundeni, lacul Dobroeşti şi lacul Pantelimon.

Este alcătuită din satele Dobroeşti şi Fundeni.

Teritoriul administrativ actual a aparţinut de:

- judeţul Ilfov, până în 1950

- oraşul Bucureşti – oraş republican, 1950-1968

- municipiul Bucureşti, 1968-1981

- Sectorul Agricol Ilfov, 1981-1997

- judeţul Ilfov, după 1997

Comuna Dobroeşti s-a format în anul 1946 prin desprinderea satului Dobroeşti din comuna suburbană Pantelimon. În 1950, comunei i s-a ataşat satul Fundeni, desprins din comuna suburbană Colentina-Fundeni.

Satul Dobroeşti a aparţinut plasei Dâmboviţa de Sus, judeţ Ilfov, până în anul 1864. Apoi a intrat în alcătuirea comunei rurale Pantelimon-Dobroeşti din plasa Dâmboviţa. În perioada 1935-1940 a aparţinut comunei suburbane Principele Nicolae, apoi comunei suburbane Pantelimon, între anii 1940-1946.

Satul Fundeni a apaţinut plasei Dâmboviţa de Sus, judeţ Ilfov, până în anul 1864. Apoi a intrat în alcătuirea comunei rurale Colentina-Fundeni, plasa Dâmboviţa, judeţ Ilfov. Din anul 1925 aceasta a devenit comună suburbană.

Din 1950, satul Fundeni intră în alcătuirea comunei Dobroeşti.

Malurile râului Colentina au fost locuite încă din epoca neolitică, fapt atestat de numeroase descoperiri arheologice.

Atestarea documentară a aşezărilor omeneşti de la Fundeni şi Dobroeşti se face începând cu secolul XVI. Extrase din documentele care atestă existenţa satelor şi moşiilor din actualul teritoriu administrativ sunt prezentate în Anexa 2.10. Moşii şi genealogii.

Satul Dobroeşti s-a constituit pe marile moşii existente în trecut pe actualul teritoriu administrativ.

Satul Fundeni, cu origine mult anterioară, a fost iniţial un sat de ţărani liberi, care a intrat în stăpânirea unor familii boiereşti, fiind înglobat în marile moşii ale acestora.

La 1 iulie 1584, Petru voevod dă hrisov de întărire pentru Drăghici logofătul din Dobroeşti.

La 29 mai 1608, în hrisovul prin care Radu Şerban Basarab confirmă moşiile vornicului Cernica Ştirbei donate mănăstirii Cernica, este menţionat hotarul Dobroescilor.

La 26 iunie 1609, Radu Mihnea voevod dă hrisov de întărire pentru moşiile Mariei, fiica lui Oprea, cu fiii ei, situate în Dobroeştii de Jos, Dobroeştii de Sus, vie în dealul Dobroeştelor. Un loc era cumpărat de Oprea de la Hamza din Dobroeşte.

La 18 noiembrie 1613, în enumerarea boierilor ale căror moşii se învecinau cu satele Mănăstirii Sf. Troiţă (Radu Vodă) se află şi Hrize logofătul din Dobroeşti.

La 12 aprilie 1627, Alexandru Coconul voevod dă hrisov de întărire pentru moşiile lui Hrizea mare logofăt, cumpărate în anii 1605 şi 1619, printre martori aflându-se Dragul, postelnic din Dobroeşti.

În anul 1632, Pătraşco clucerul Tomeanului şi Vâlcu logofăt cumpără moşia căpitanului Lerescu „ot Colentina”, care era situată lângă râul Colentina, între Fundeni şi Dobroeşti.

La 12 iunie 1633, Stanciu logofăt „ot Fundeni”, vinde lui Miho spătarul, toată partea din Fundeni, din hotarul Dobroeştilor până-n hotarul Ambeştilor şi Grădiştea.

La 15 martie 1637, Hrizea vornicul, devenit ban al Craiovei, avea moşii în Dobroeşti şi Fundeni, cumpărate de la oameni din sat.

La 28 iulie 1642, Hrizea vornicul, dăruieşte, cu limbă de moarte, mănăstirii Radu Vodă, mai multe moşii, între care ocina din Dobroeşti, cu partea nepoatei sale Stănuca, cu rumâni.

În anul 1752, în testamentul lui Grigore Ghica al II-lea este menţionată o moşie din Dobroeşti.

În Catagrafia birnicilor judeţului Ilfov din decembrie 1819-ianuarie 1820, satul Dobroeşti este moşie a vornicului Theodor Văcărescu, zis banul Furtună.

Între anii 1857-1861 se construieşte biserica din Dobroeşti, ctitorie a obştei locuitorilor satului. Până la construirea bisericii, dobroeştenii se înduhovniceau peste apa Colentinei, la mănăstirea Mărcuţa.

Legea rurală din 1864 împroprietăreşte câţiva ţărani din pământul moşieresc, fără a fi desfiinţată marea proprietate.

În hotărnicia moşiei Fundeni din anul 1881, care copiază un plan al moşiei din 1844, aceasta se învecinează la V cu moşia Dobroeşti, proprietatea vornicului Theodor Văcărescu;

La sfârşitul secolului XIX în Dobroeşti funcţionează o şcoală primară, frecventată de 9 elevi şi eleve. Comerţul se face de 4 cârciumari. Proprietarul moşiei este D. Procopie, care deţine 300 ha. Locuitorii satului au 361 ha.

În anul 1952 se formează prima întovărăşire agricolă din comună, iar în 1957 este creată prima gospodărie colectivă.

Satul Fundeni este atestat documentar la 23 august1559, într-un hrisov prin care Mircea Ciobanul întăreşte lui Baldovin partea sa din Fundeni.

În anul 1578, Mihnea Turcitul întăreşte Neacşei şi fiilor ei ocină la Fundeni, în baza cărţii „vechi, sricate şi rupte” a lui Radu Voevod numit Călugărul. Aşadar, satul Fundeni este mult mai vechi decât acestă menţiune.

În anul 1582, fiii Neacşei, Danciul şi Vlădae, moştenesc Fundenii.

În anul 1598, Udrea armaş lasă soţiei sale Muşa: sate, oi, ţigani, unul dintre sate fiind Fundenii.

În anul 1628, lui Stanciu logofăt „ot Fundeni” i se întăresc mai multe locuri „pe moşia oraşului Bucureşti de pe apa Colintinii”.

La 12 iunie 1633, Stanciu logofăt „ot Fundeni”, vinde lui Miho spătarul, toată partea din Fundeni, din hotarul Dobroeştilor până-n hotarul Ambeştilor şi Grădiştea.

În anul 1634, Miho spătarul cumpără şi de la alţi megieşi din Fundeni şi-şi formează o mare moşie, pe care o vinde lui Buzinca vel clucer, împreună cu casele, grădina şi moara.

Un zapis din 13 iunie 1634, menţionează pădurea Grădiştea, din afara satului, unde călugărul Teodosie, fost preot al satului, despădureşte o bucată de loc şi construieşte o biserică şi o chilie, unde sihăstreşte până la moarte.

La 15 martie 1637, Hrizea vornicul, devenit ban al Craiovei, avea moşii în Dobroeşti şi Fundeni, formate din părţi cumpărate de la oameni din sat.

În anul 1655, Bunea, fiul lui Vâlcul logofătul devenit vistiernic numit Mogoşescul, cumpără de la fiul lui Buzinca, toată partea cumpărată de tatăl acestuia de la Miho.

În a doua jumătate a sec. XVII, spătarul Mihai Cantacuzino primeşte, prin danie, de la Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu 500 stânjeni din moşia domnească de dincolo de râul Colentina. Prin căsătoria cu Marga Mogoşescu, fiica lui Vâlcu, intră în stăpânirea părţii ei din moşie şi ia prin schimb de la fratele Margăi, Vâlcu postelnic, partea acestuia şi cumpără de la fratele Margăi, Bunea vistiernic, partea acestuia.

În anul 1696, printr-un schimb de moşii cu mănăstirea Plumbuita, spătarul Mihai Cantacuzino, stăpâneşte ostrovul din lacul Fundeni. Moşia Fundeni se întindea pe ambele maluri ale lacului Fundeni.

În anul 1699, spătarul ridică pe moşia sa, biserica închinată Sf. Eftimie, numită astăzi Fundenii Doamnei.

La 1 aprilie 1721, Mihail Cantacuzino comisul, fiul spătarului, primeşte înapoi moşia satul Fundeni de pe apa Colentinei, ce-i fusese confiscată tatălui său.

În anul 1734, Pulheria, fiica lui Matei Mogoşescu, al treilea frate al Margăi Mogoşescu, care nu şi-a vândut moşia, îşi moşteneşte tatăl.

În anul 1739, Barbu Rudeanul postelnicul, fiul Ancuţei, fata lui Mihai Cantacuzino, vinde partea de moşie moştenită de la mama sa lui Matei Mogoşescu.

În anul 1743, Ilinca, fiica lui Mihai Cantacuzino, răscumpără această parte şi o lasă moştenire nepotului său, Dumitraşco Racoviţă.

În anul 1746, Mihai Rudeanul postelnicul, fratele lui Barbu, îi cedează lui Dumitraşco Racoviţă partea de dincolo de Colentina în schimbul părţii de dincoace de Colentina.

În anul 1764, Dumitraşco Racoviţă vel vornic obţine şi partea lui Mehmed aga Cozliceanul din Fundeni, mărindu-şi moşia, care se numeşte Racoviţa. Sub această denumire apare satul în harta Specht din anul 1791.

În anii 1765-1766, vornicul Dumitraşco Racoviţă înfiinţează manufactura de hârtie “hardughia de pe apa Colentinei”.

În Catagrafia birnicilor judeţului Ilfov din decembrie 1819-ianuarie 1820, satul Fundenii lui Racoviţă este moşie a bănesei Racoviţă.

În anul 1825, partea Cantacuzinilor, cu case, biserică, heleşteu şi moară, este vîndută lui Ştefan Belu vel logofăt, care o vinde Saftei Meitani, dar vodă Grigore Ghica, folosind dreptul de preemţiune, ca vecin de moşie, o răscumpără de la aceasta.

În anul 1834, Maria Ghica doamna, moşteneşte moşia de la soţul său, Grigore Ghica vodă. Satul capătă denumirea Fundenii Doamnei.

În hotărnicia moşiei Fundeni din anul 1881, proprietatea dr. Şt. Capşa, care copiază un plan mai vechi al moşiei, lângă biserică, pe malul apei, apar casele Cantacuzinilor. Sunt figurate moara de apă şi zăgazul din Fundeni şi puntea care lega cele două maluri ale Colentinei, pe traseul actual al căii ferate.

Legea rurală din 1864 împroprietăreşte câţiva ţărani din pământul moşieresc, fără a fi desfiinţată marea proprietate.

Şcoala din Fundeni este construită în anul 1892.

La sfârşitul secolului XIX în Fundeni comerţul se face de 2 cârciumari. Proprietarul moşiei este Şt. Capşa, care deţine 500 ha. Locuitorii satului au 153 ha.

În prima jumătate a secolului XX în Fundeni funcţionează o fabrică de gheaţă şi o cărămidărie. Moara de apă a funcţionat până după al doilea război mondial.

Iată o scurtă descriere a satului Fundeni, publicată în anul 1932, în volumul Arcade, firide şi lespezi, de arh. G.M.Cantacuzino, care vizitase satul în vara anului 1921:

“…Case sărace, apăsate spre pământ, acoperite cu tablă, un drum de ţară care făcea să scârţâie şi să geamă osiile trăsurei, obosind caii, oţetari plini de muşte şi vite plictisite de căldură. Dar deodată, în mijlocul satului, în fundul unui teren rămas liber, împrejmuită de un zid vechi de cărămidă, cu o portiţă umbrită de un nuc, se desprinse în lumina acestei zi de vară o biserică albă ca o mireasă, în care se recunoaşte îndată expresia epocii brâncoveneşti. În faţa acestei neaşteptate apariţii, mi-am adus aminte de Cântarea Cântărilor .”

În timpul epidemiilor de ciumă care au atins Bucureştii de la începutul secolului XVIII până la începutul secolului XIX, bolnavii erau izolaţi şi în această zonă a capitalei. La mănăstirea Pantelimon, domnitorul Grigore Ghica construieşte în anul 1735 un spital de săraci şi ciumaţi. Fiul domnitorului Alexandru Ipsilanti, mort de ciumă, este înmormântat în biserica mănăstirii Mărcuţa.

La epidemia din anul 1792, bolnavii sau cei suspectaţi de atingerea bolii erau izolaţi pe terenuri din jurul Pantelimonului sau a lacului Fundeni.

La sfârşitul sec. XIX, partea de N a actualui teritoriu administrativ este traversată de centura de fortificaţii a Bucureştilor şi de calea ferată care o deserveşte. Sunt construite: bateria intermediară 6-7 Afumaţi şi gara Voluntari, fostă Constantin David.

Tot la sfârşitul sec. XIX şi începutul secolului XX, teritoriul comunei Dobroeşti este traversat de calea ferată Bucureşti-Feteşti şi de legătura acesteia cu Gara Obor. Este construită gara Pantelimon.

La scara întregului teritoriu administrativ, secolul XX lansează marile proiecte de amenajare a teritoriului, dintre care doar o parte au fost realizate.

În anul 1937, din iniţiativa regelui Carol II, în timpul primarului capitalei Al. G. Donescu, este elaborat proiectul pentru construirea Cartierului tineretuui. Proiectul prevedea asanarea lacului Fundeni şi amenajarea albiei râului Colentina, între satele Fundeni şi Dobroeşti, pentru construirea unui cartier olimpic, alcătuit dintr-un ansamblu de trei mari stadioane, dintre care unul nautic, un teatru în aer liber, un sat olimpic pentru tinerii şi sportivii participanţi la marile manifestări (amplasat pe locul actualului Cartier al Tineretului din Dobroeşti).

În perioada 1980-1985 se desfăşoară ample operaţiuni urbanistice în teritoriul administrativ: au loc mari operaţiuni hidrotehnice de asanare a albiei râului Colentina, în continuarea lucrărilor din anii 1935-1938. Se formează lacurile: Dobroeşti şi Pantelimon, în albia râului Colentina. Lacul Fundeni este şi el asanat.

Este retrasată şoseaua Fundeni, pe teritoriul satului Fundeni. Este realizată trecerea peste calea ferată Bucureşti Obor – Constanţa. Şi şoseaua Dobroeşti este rectificată, fiind construit un pod din beton la intrarea în satul Dobroeşti, în locul unui vechi pod de lemn.

Un al doilea pod de beton, construit în prelungirea bulevardului 6 Martie, leagă satul Dobroeşti de cartierul Pantelimon din Bucureşti. Vechile treceri prin vad, către Mărcuţa şi Pantelimon sunt acoperite de apa lacurilor Pantelimon şi Dobroeşti.

Satul Fundeni este legat de insula Ostrov de pe lacul Fundeni printr-o limbă de pământ.

În anul 1983, pe fondul acestor mari operaţiuni urbanistice din teritoriiile aflate în partea de NE a municipiului Bucureşti şi în comunele limitrofe, a fost elaborat un proiect, nepus în aplicare, care prevedea, pentru comuna Dobroeşti, restrângerea perimetrului construibil şi crearea unor zone mari de agrement de-a lungul malurilor lacurilor.

După anul 1990 presiunea imobiliară exercitată asupra teritoriilor limitrofe Bucureştilor, se face simţită şi în comuna Dobroeşti. Terenuri mari sunt scoase din circuitul agricol, parcelate şi construite.

În perioada 1990-1995 terenul situat pe malul lacului Dobroeşti, între Dobroeşti şi Fundeni, este parcelat şi pe el se construieşte Cartierul Florilor (Satul Florilor).

După anul 2005, la N de Fundeni, pe teritoriul comunei Dobroeşti, se realizează extinderea complexului comercial Dragonul Roşu. Între acesta şi satul Fundeni, apare o nouă parcelare: Cartierul Livada, care este în curs de construire.

După anul 2007, la N de Dobroeşti, de-a lungul Văii Dobroeşti, este realizată o nouă parcelare: Cartierul Tineretului, în curs de construire.

Sursa: http://primariadobroesti.ro/?page_id=780

Comuna Dobroesti, Sat Fundeni

2011-10-30T15:27:00.000-07:00

Comuna Dobroesti este situata in partea de nord-est a Municipiului Bucuresti, pe malul stang al raului Colentina, inaintand in apele acestuia ca o peninsula. La est se invecineaza cu Comuna Pantelimon, de care se leaga prin punctul numit “Ostrov”. La nord se invecineaza cu Cetatea Voluntareasca, actualmente Comuna Voluntari, fiind traversata de Valea Aninilor si Valea Olarilor (pe directia cu Fundeni). E posibil sa fi trecut candva, prin aceste vai, vechea albie a raului Colentina. La vest, prin satul Fundeni, care-i apartine teritorial, se deschide in soseaua Colentina.

Dobroestiul este o regiune de ses. Fata de kilometrul 0, centrul Capitalei, comuna este situata la 6 km. Se leaga de orasul Bucuresti si prin soselele Dobroesti si Fundeni care se deschid in soseaua Pantelimon in punctul numit “Cimpoieru”.

Comuna Dobroesti are o suprafata teritoriala de 1.132,61 ha, din care 941,25 ha reprezinta fondul arabil iar 191,36 ha vatra de sat.

Vechimea comunei este cunoscuta de circa 400 de ani, din vremea domniei lui Mihai-Voda Viteazul. Carturarul Marin Dumitrescu, originar din Dobroesti, afirma in 1902 urmatoarele : “Satul Dobroesti exista acum 300 de ani cu acest nume si locuitorii lui se imbisericeau de la Manastirea Marcuta zidita la 1587 de jupan Dan Vel logofat si fiind numai peste apa”.

Prin aceste locuri traia o populatie de origini diferite. Desi sub aspect numeric, elementul bulgar era preponderent,trebuie remarcat ca acestia la venirea lor au gasit o populatie bastinasa a caror indeletnicire era cresterea animalelor, in special a oilor, si cultivarea pamantului.

Denumirea de Dobroesti vine de la cuvantul bulgar “dobr” ceea ce semnifica bun, dupa pamantul fertil care il avea.

Dobroeştiul ca sat este amintit în două hrisoave referitoare la comuna Pantelimon. Primul este dat de Radu Serban Basarab 29.05.1608 în care, adeverindu-se că moşiile vornicului Cernica Stirbei au fost donate mănăstirii Cernica, se menţionează “hotarul Dobroeştilor”.

Pe malul drept al Lacului Fundeni se afla în trecut un lot, care se zice că aparţinuse boierului Drăgănescu. Se pare că acestă construcţie datează din vremea domniei lui Matei Basarab, cunoscut în istorie ca întemeietor al unor case domneşti, printe care şi cele de la Fundeni. In anul 1960 moşia Fundeni devine proprietatea Doamnei Maria Ghica, soţia domnitorului Grigore Ghica, de aici şi denumirea de Fundenii – Doamnei. Satul Fundeni, după ce a aparţinut comunei suburbane Colentina, a devenit component al comunei Dobroeşti din anul 1950.

In decursul anilor, Dobroeşti-ul a făcut parte ca sat component al comunei Otopeni, apoi al comunei Pantelimon, iar în anul 1935 a venit sat component al comunei suburbane Principele Nicolae. In anul 1940 a facut parte din nou din comuna Pantelimon, iar în anul 1946 a devenit comună independentă.

Comuna Dobroesti este formata din doua sate : Dobroesti, sat de resedinta si Fundeni. Ambele sate sunt formate dintr-un numar de 2.135 de gospodarii si o populatie de 6.583.

Populatia comunei este de nationalitate romana.

Se poate aprecia ca majoritatea locuitorilor se deplaseaza zilnic in Municipiului Bucuresti, deoarece 68% sunt salariati in diferite domenii, iar cei nesalariati merg sa-si desfaca produsele legumicole in pietele din Bucuresti.

Populatia comunei, repartizata pe nivelul de instruire se prezinta astfel:

· 700 cu licee si scoli superioare;

· 2 700 cu 8 clase elementare;

· circa 100 cu 4 clase.

Comuna Dobroesti fiind foarte apropiata de Capitala, locuitorii ei nu mai pastreaza datinile si obiceiurile de altadata. Acestea s-au adaptat la mediul urban.

Comuna Dobroesti , fiind situata pe malul raului Colentina, are un teren fertil, usor irigabil, specific bazinelor legumicole. Aceasta caracteristica a facut ca populatia sa se indeletniceasca cu gradinaritul, deci cu producerea zarzavatutilor care erau vandute liber pe pietele Bucurestiului. Situat pe un teren ses cu clima temperata, ferit de vanturi puternice, precipitatii abundente sau inundatii periodice, solul isi permite sa aiba o vegetatie buna.

Principalele cai de comunicatie ale comunei sunt drumurile comunale. Legatura dintre cele doua sate este facuta de un drum pietruit cu bolovani de rau. Strazile din ambele sate sunt pietruite si asfaltate.

Legatura cu orasul Bucuresti este facuta prin doua sosele : soseaua Dobroesti si soseaua Fundeni. Aceasta din urma a fost modernizata in 1980, prin extinderea partii carosabile si asfaltate. Peste calea ferata a fost construita o pasarela pentru pietoni si vehicule. Mijloacele de transport sunt asigurate de autobuzul RATB 253 si maxi taxi (pentru Fundeni) si de maxi taxi (pentru Dobroesti).

Pe raza comunei, la o distanta de 5 km se afla statia CFR Pantelimon, folosita la transporturile de marfuri.

La scolile generale din Dobroesti si Fundeni invata astazi un numar de aproape 452 elevi care au asigurate conditiile necesare pentru instruirea si educarea lor. La cele doua gradinite de copii (Dobroesti si Fundeni), avand cate doua sali de clasa, sunt inscrisi un numar de 80 de copii.

In unitatile mai sus mentionate isi desfasoara activitatea 40 de cadre didactice, preocupate indeaproape de pregatirea omului de maine. In spiritul apropierii invatamantului de practica se desfasoara procesul de instruire si educare a elevilor.

In cadrul scolilor se desfasoara o intensa activitate de educatie fizica si sport. S-a largit si modernizat baza sportiva a comunei prin amenajarea unor terenuri de fotbal, oina si baschet. S-a deschis o sala noua de gimnastica. Unii tineri din comuna activeaza in cluburile sportive din capitala. Scolile sunt dotate si cu calculatoare.

Ceea ce dau un farmec aparte acestor asezari sunt lucrarile de sculptura in piatra, reprezentand figuri istorice, o coloana omagiala, un arc de triumf, etc. Ele au fost implantate pe stazile din Dobroesti si Fundeni, cat si pe malul expozitional al raului Colentina. Autorul acestor lucrari este Stelian Basca, fost profesor de desen la scoala generala din localitate.

Electrificarea comunei, care a fost terminata in 1957, se extinde pe strazile care s-au prelungit in urma constructiilor. Astazi comuna este electrificata in proportie de 100%.

Ca o prioritate pentru locuitorii comunei este continuarea canalizarii si reparatiile de strazi, ca si amenajarea tuturor drumurilor existente in extravilanul localitatii.

In utimii ani s-a dezvoltat in mod deosebit comertul particular, prin infiintarea unor spatii comerciale si de productie, servicii ce aduc un beneficiu important.

Ca investitori straini in localitatea noastra enumeram firmele: MUROTEX, NIRO, WOLF PLASTICS, AGORA, ART LAND, DIMAR, ROLL DESIGN.

Asistenţa medicală este sigurată în comună de doi medici primary la adulţi, un medic pediatru, şi doi asistenţi medicali. Centrul stomatologic deservit de doi medici stomatologi. Scolile sunt asistate de un asistent medical. Sunt două dispensare umane ( unul în Dobroeşti şi unul în Fundeni) cu aparatura necesară asigurării unei asistenţe sanitare de bună calitate.

Wikipedia article: http://en.wikipedia.org/wiki/dobroesti